Flashcarduri SQL

Sponsor de categorie

SQL (Structured Query Language) este un limbaj fundamental pentru gestionarea și manipularea bazelor de date relaționale. Dezvoltat inițial de IBM în anii '70, SQL a devenit limbajul standard pentru sistemele de gestionare a bazelor de date relaționale (RDBMS). Este un instrument esențial în ecosistemul de gestionare a datelor, conceput pentru a gestiona eficient sarcinile de recuperare, manipulare și gestionare a datelor. SQL se caracterizează prin natura sa declarativă și setul său puternic de comenzi, permițând gestionarea eficientă atât a operațiunilor simple, cât și a celor complexe de baze de date. Acest limbaj oferă concepte avansate precum join-uri, subinterogări și proceduri stocate, oferind dezvoltatorilor și administratorilor de baze de date instrumentele necesare pentru a crea soluții de baze de date robuste, eficiente și scalabile. SQL suportă, de asemenea, integrarea cu diverse limbaje de programare și este actualizat regulat cu noi funcții și îmbunătățiri, menținându-se în conformitate cu nevoile moderne de gestionare a datelor și permițând dezvoltarea aplicațiilor bazate pe date pe diferite platforme și medii.

Aplicația noastră de flashcarduri include 61 de întrebări de interviu SQL atent selecționate, cu răspunsuri cuprinzătoare care te vor pregăti eficient pentru orice interviu care necesită cunoștințe de SQL. IT Flashcards nu este doar un instrument pentru cei care caută un loc de muncă - este un mod excelent de a-ți consolida și testa cunoștințele, indiferent de planurile tale actuale de carieră. Utilizarea regulată a aplicației te va ajuta să rămâi la curent cu cele mai recente tendințe SQL și să îți menții abilitățile de gestionare a bazelor de date la un nivel înalt.

Exemplu de flashcarduri SQL din aplicația noastră

Descarcă aplicația noastră din App Store sau Google Play pentru a obține mai multe flashcarduri gratuite sau abonează-te pentru acces la toate flashcardurile.

Ce este SQL și la ce este folosit?

SQL, sau Limbajul de interogare structurat, este limbajul standard de programare utilizat pentru gestionarea și manipularea bazelor de date. SQL permite crearea, modificarea, accesul și gestionarea datelor conținute în bazele de date relaționale. Principalele operațiuni care pot fi efectuate folosind SQL includ crearea de tabele (CREATE), introducerea de date în tabele (INSERT), actualizarea datelor (UPDATE), ștergerea datelor (DELETE) și, cel mai important, interogarea datelor din baza de date (SELECT).

SQL este apreciat în mod special pentru capacitățile sale de interogare a datelor, care permit sortarea eficientă, filtrarea și agregarea datelor în cadrul bazelor de date complexe. Ca rezultat, acest limbaj a găsit utilizare largă în diverse domenii care necesită gestionarea eficientă a unor seturi mari de date, cum ar fi analiza datelor, gestionarea sistemelor informatice și dezvoltarea de software.

SQL suportă gestionarea datelor în platforme DBMS (Sistem de gestionare a bazelor de date) precum Oracle, MySQL, Microsoft SQL Server și multe altele, permițând utilizatorilor să stocheze și să regăsească date într-un mod structurat și eficient.

Descrieți comenzile SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE.

Comenzi SQL, cum ar fi **SELECT**, **INSERT**, **UPDATE** și **DELETE**, sunt operațiuni de bază utilizate pentru a manipula date stocate în baze de date. Iată o scurtă descriere a fiecărei comenzi:

1. **SELECT** - folosită pentru a prelua date dintr-o bază de date. Permite selectarea uneia sau mai multor coloane din una sau mai multe tabele. Poate include diverse clauze cum ar fi WHERE, GROUP BY, HAVING, ORDER BY, care sunt utilizate pentru filtrarea, gruparea și sortarea datelor.

SELECT column1, column2 FROM table WHERE condition;

2. **INSERT** - folosită pentru a adăuga noi înregistrări într-un tabel. Putem insera valori direct specificând coloanele pe care dorim să le completăm și valorile corespunzătoare acestora.

INSERT INTO table (column1, column2) VALUES (value1, value2);

3. **UPDATE** - permite modificarea înregistrărilor existente într-un tabel. Trebuie să specificăm tabelul, coloanele și noile valori, precum și o condiție (de obicei folosind clauza WHERE), care determină care înregistrări ar trebui actualizate.

UPDATE table SET column1 = value1 WHERE condition;

4. **DELETE** - permite ștergerea înregistrărilor dintr-un tabel. Similar cu UPDATE, utilizăm de obicei clauza WHERE pentru a specifica care înregistrări ar trebui șterse.

DELETE FROM table WHERE condition;

Gestionarea datelor folosind aceste comenzi este un aspect fundamental al lucrului cu bazele de date relaționale, iar utilizarea lor corectă este crucială pentru menținerea integrității și eficienței datelor.

Cum pot fi unite tabelele în SQL?

În SQL, putem îmbina tabele folosind mai multe tipuri diferite de JOIN astfel încât să putem opera pe date din mai multe tabele. Iată exemple de tipuri de JOIN care pot fi folosite pentru a îmbina tabele:

1. INNER JOIN - returnează înregistrările care au valori corespunzătoare în ambele tabele. Este cel mai frecvent utilizat tip de join.

2. LEFT JOIN (sau LEFT OUTER JOIN) - returnează toate înregistrările din tabelul din stânga (dintre cele care sunt îmbinate) și înregistrările corespunzătoare din tabelul din dreapta. Dacă nu există înregistrări corespunzătoare în tabelul din dreapta, rezultatul pentru acele coloane va fi NULL.

3. RIGHT JOIN (sau RIGHT OUTER JOIN) - returnează toate înregistrările din tabelul din dreapta (dintre cele care sunt îmbinate) și înregistrările corespunzătoare din tabelul din stânga. Dacă nu există înregistrări corespunzătoare în tabelul din stânga, rezultatul pentru acele coloane va fi NULL.

4. FULL JOIN (sau FULL OUTER JOIN) - returnează înregistrările când există o corespondență în oricare dintre tabele. Dacă nu există o corespondență într-unul dintre tabele, rezultatul pentru acel tabel va fi NULL.

Exemplu de utilizare a INNER JOIN în SQL:

SELECT A.name, B.address
FROM Employees AS A
INNER JOIN Departments AS B
ON A.department_id = B.id;

În acest exemplu, tabelul `Employees` este îmbinat cu tabelul `Departments` prin câmpul `department_id`, care este o cheie străină în tabelul `Employees`, legând înregistrările de tabelul `Departments`. Rezultatul interogării va fi numele și adresele acelor angajați care au un departament alocat.

Ce este cheia primară și cheia străină?

**Cheia primară** este o coloană sau un set de coloane într-un tabel de bază de date care identifică în mod unic fiecare rând din tabel. Cheile primare sunt utilizate pentru a asigura integritatea datelor și pentru a crea relații cu alte tabele. Fiecare rând trebuie să aibă o valoare unică a cheii primare, iar valoarea din această coloană nu poate fi nulă (NULL). O cheie primară poate consta dintr-o singură coloană sau din mai multe coloane (cheie primară compozită).

**Cheia străină** este o coloană sau un set de coloane într-un tabel care face referire la cheia primară dintr-un alt tabel. Cheile străine sunt utilizate pentru a defini și menține relațiile între tabele. Ele permit consistența datelor, de exemplu, prin prevenirea adăugării unui rând într-un tabel dacă un rând corespunzător nu există în tabelul la care face referire cheia străină. Cheile străine permit, de asemenea, interogarea între mai multe tabele, lucru esențial pentru operațiunile în bazele de date relaționale.

În concluzie, cheile primare și cheile străine sunt elemente cruciale în proiectarea bazelor de date relaționale, permițând identificarea și asocierea datelor între mai multe tabele.